Împărăția lui Dumnezeu nu se zidește numai prin fapte mari, ci mai ales prin credincioșia în cele mici.
Omul caută adesea prilejuri deosebite ca să-I slujească lui Dumnezeu, uitând că fiecare clipă ascunde o chemare. Un cuvânt spus cu blândețe, o ispită biruită în tăcere, un gând rău alungat prin rugăciune, o mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru o zi obișnuită – toate acestea sunt pietre nevăzute din care se zidește omul lăuntric.
Vrăjmașul nu disprețuiește lucrurile mici, fiindcă știe că din ele se nasc deprinderile, iar deprinderile ajung să modeleze inima. Tot astfel, nici harul nu ocolește cele mărunte. El se revarsă peste sufletul care rămâne credincios acolo unde nimeni nu vede și nimeni nu laudă.
Nu spune: „Voi începe când voi avea mai mult timp” sau „când voi fi într-o altă stare”. Astăzi este vremea mântuirii, iar clipa de acum este locul întâlnirii cu Dumnezeu.
Cel ce este credincios în cele mici pregătește, fără să știe, un locaș mare pentru har. Dumnezeu privește mai puțin la mărimea faptei și mai mult la credincioșia inimii.
„Cel ce este credincios în foarte puțin și în mult este credincios.” (Luca 16:10)
